Sursă: Mediafax.ro
Valurile repetate de căldură din România pot avea efecte negative asupra sănătății mintale, avertizează specialiștii. Tot mai mulți oameni dezvoltă anxietate climatică, o stare caracterizată prin teamă, neputință și îngrijorare legată de schimbările climatice.
Psihologii din Marea Britanie și din alte țări spun că fenomenul se extinde și în România, iar persoanele vulnerabile resimt din ce în ce mai intens efectele acestor episoade de temperaturi extreme. Conform unui studiu recent, aproximativ 4,6% dintre britanici suferă de anxietate climatică, iar femeile și tinerii sunt cele mai afectate.
Specialiștii atrag atenția că această stare poate duce la gânduri suicidare sau la dorința de a schimba radical mediul de trai, precum mutarea în zone mai răcoroase. În România, valurile de căldură din această vară au fost asociate cu creșterea nivelului de anxietate, mai ales în rândul tinerilor și al persoanelor cu probleme de sănătate mintală.
Ce impact are căldura extremă asupra sănătății mentale?
Experții afirmă că episoadele de temperaturi ridicate amplifică sentimentul de lipsă de control și frică, ceea ce duce la creșterea cazurilor de anxietate. În timpul valurilor de căldură, mulți oameni raportează stări de neliniște, insomnie și chiar gânduri de suicid. Disconfortul termic accentuează și simptomele de stres și depresie, afectând calitatea vieții.
- 4,6% dintre britanici suferă de anxietate climatică
- Femeile și tinerii sunt cele mai vulnerabile categorii
- Persoanele expuse la valuri de căldură pot avea gânduri suicidare
- Disconfortul termic intensifică stările negative și stresul
- Recomandările specialiștilor includ discuții despre temeri și implicarea în activități de protecție a mediului
Ce măsuri pot reduce impactul anxietății climatice?
Pentru a diminua efectele negative ale căldurii asupra sănătății mintale, experții recomandă implicarea în comunități dedicate protecției mediului, discutarea temerilor cu apropiații și menținerea unei temperaturi corporale cât mai scăzute în perioadele caniculare. În orașe precum Roma, cinematografele și bibliotecile s-au transformat în refugii de răcoare pentru populație.
De asemenea, psihologii sugerează evitarea izolării și adoptarea unor rutine care să ajute la gestionarea stresului. În plus, utilizarea tehnologiei, precum ChatGPT, pentru suport psihologic trebuie făcută cu precauție, deoarece nu poate substitui terapia profesionistă. În România, aceste măsuri pot ajuta la prevenirea agravării problemelor de sănătate mintală cauzate de valurile de căldură.
În concluzie, valurile de căldură nu afectează doar corpul, ci și mintea. Este esențial ca populația să fie informată și să caute sprijin pentru a face față acestor provocări, pentru a preveni apariția unor probleme mai grave de sănătate mintală.