Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi, la finalul ședinței de guvern din București, că pentru creșterea salariilor bugetarilor în 2027 există doar două opțiuni reale: o creștere de amplitudine mică sau reduceri de personal, dacă nu se justifică. Declarațiile au fost făcute în contextul legii salarizării unitare, un jalon important pentru PNRR.

În briefingul de presă, Bolojan a subliniat că nivelul cheltuielilor salariale în sectorul public a ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din PIB. El a avertizat că dacă legea nu va fi adoptată până la sfârșitul lunii august, România riscă să piardă peste 770 milioane de euro din fondurile europene.

Șeful guvernului a explicat că, în condițiile actuale, creșterile salariale fără o corelare cu productivitatea sunt nesustenabile. El a precizat că, în prezent, cheltuielile salariale disproporționat de mari depășesc posibilitățile economiei românești, fiind o problemă majoră pentru buget.

Ce soluții propune Bolojan pentru creșterea salariilor bugetarilor?

Premierul a afirmat că, pentru a evita o fundătură economică, se pot lua în considerare două opțiuni:

• o creștere de amplitudine mică, dacă sectorul public nu va fi afectat;
• reducerea personalului acolo unde creșterile nu se justifică, pentru a menține sustenabilitatea bugetară.

El a mai menționat că, în perioada următoare, vor avea loc discuții între partide, Ministerul Muncii și reprezentanții din domeniu pentru a stabilit măsurile concrete. Datele despre numărul de bugetari și decalajul salarial între sectorul public și cel privat vor fi puncte centrale în aceste negocieri.

Contextul economic și impactul asupra bugetului național

Potrivit lui Bolojan, în 2025, în sectorul public erau peste 1,2 milioane de posturi. El a atras atenția că decalajul de salarizare se adâncește, iar creșterile salariale nu țin cont de productivitate, ceea ce afectează sustenabilitatea sistemului.

De asemenea, premierul a evidențiat că România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE, de aproximativ 30% din PIB, în timp ce cheltuielile salariale sunt printre cele mai mari ca procent din venituri. Această situație complică eforturile de reformare a sistemului salarial și de echilibrare a bugetului național.

Reacțiile oficiale indică faptul că adoptarea legii salarizării unitare este crucială pentru evitarea pierderii fondurilor europene și pentru stabilizarea finanțelor publice. În lipsa acesteia, riscurile de a pierde fonduri și de a nu respecta jaloanele stabilite în PNRR sunt foarte mari.

Astfel, deciziile luate în următoarele luni vor avea un impact semnificativ asupra echilibrului bugetar și asupra nivelului de trai al bugetarilor, într-un context economic dificil pentru România.