Judecătorii din CSM se apără de „lista neagră” a politicienilor și redacțiilor, respingând plângerea Anei Birchall

Mihai Georgescu

24 iulie 2026⏱ 2 min citire

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să respingă plângerea formulată de fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, referitoare la „lista neagră” a persoanelor și instituțiilor considerate vinovate de „decredibilizarea justiției”.

Decizia a fost luată în ședința din 9 iulie, după ce Birchall a depus plângere împotriva hotărârii din 9 iunie, considerând că a fost sancționată fără judecată și fără respectarea drepturilor fundamentale. În motivarea respingerii, judecătorii din CSM au precizat că hotărârea nu are efecte juridice și nu modifică raporturi legale, fiind doar o constatare faptică.

Ce înseamnă decizia CSM privind „lista neagră”

CSM a subliniat că hotărârea criticată are un caracter declarativ și protector, fără a produce efecte juridice. În motivare, s-a arătat că decizia a fost emisă de organul competent, cu respectarea legii, și că argumentele prezentate sunt clare și coerente.

Lista includea politicieni, ONG-uri și redacții considerate vinovate de „decredibilizarea justiției”
Decizia a fost una fără precedent în sistemul judiciar românesc
Ana Birchall a afirmat că hotărârea i-a adus o vătămare gravă a drepturilor
Plângerea a fost respinsă cu majoritate de judecători, doar unul votând pentru admitere
CSM a precizat că hotărârea nu are efecte juridice și nu modifică raporturi legale

Reacția fostului ministru și implicațiile deciziei

Birchall a anunțat că va urma toate căile legale interne și internaționale pentru a-și apăra drepturile, considerând decizia ca fiind o sancționare fără judecată. În același timp, CSM afirmă că hotărârea are un caracter pur constatator și nu afectează statutul juridic al persoanelor nominalizate.

Decizia CSM reflectă poziția instituției privind libertatea de exprimare și necesitatea verificării informațiilor înainte de a fi publicate, subliniind că orice critică trebuie să fie fundamentată și verificată pentru a evita „decredibilizarea justiției”.

În concluzie, sistemul judiciar românesc continuă să apere autonomia și independența, respingând orice încercare de a influența opinia publică prin liste sau sancțiuni fără proceduri legale clare.