Sursă: Zf.ro
Primele cifre oficiale despre fenomenul cazărilor Airbnb indică încasări de aproximativ 1 miliard de euro în România, reprezentând aproape jumătate din piața hotelieră națională. În plus, numărul apartamentelor disponibile în regim hotelier a crescut semnificativ în ultimii ani, iar ANAF a încasat sume importante din taxe și impozite.
Citește și: Vânzările din comerț au scăzut cu aproape 6% în primele 7 luni ale anului
Potrivit datelor publicate de European Travel Commission, în România sunt în prezent circa 74.000 de apartamente și camere de închiriat în regim hotelier, în creștere cu 7,8% față de anul anterior. Această creștere rapidă reflectă interesul proprietarilor de a-și valorifica apartamentele în turismul de scurtă durată, în special în marile orașe și stațiuni turistice.
Ce înseamnă cifrele pentru piața hotelieră și fiscalitate?
Veniturile din închirierea în regim Airbnb au generat, anul trecut, peste 370 de milioane de euro pentru bugetul de stat, prin taxe și impozite colectate de ANAF. În București, un proprietar care își închiriază apartamentul turiștilor poate ajunge la venituri medii de circa 13.000 de euro pe an, conform platformei AirDNA, care analizează datele de pe Airbnb. În cazul apartamentelor cu două camere, veniturile anuale pot ajunge la 5.000 de euro, iar în unele cazuri, chiar mai mult.
Chiria medie pentru două camere în București este de aproximativ 400 de euro pe lună, ceea ce poate aduce un venit anual de peste 4.800 de euro pentru proprietari. Însă, în regim hotelier, aceste venituri pot fi chiar triplicate, în funcție de sezon și de cerere. Astfel, proprietarii preferă să ofere apartamentele în sistemul hotelier pentru a maximiza profitul.
Ce impact are această piață asupra economiei și fiscalității?
Piața Airbnb a devenit o sursă importantă de venit pentru mulți proprietari, dar și o provocare pentru autorități în ceea ce privește fiscalizarea și reglementarea. În ultimii cinci ani, ANAF a încasat sume semnificative din impozite și taxe de la proprietarii care închiriază în regim hotelier, însă fenomenul continuă să se dezvolte rapid, iar evaziunea fiscală câștigă teren.
Autoritățile din România încearcă să reglementeze piața, însă ritmul de creștere al ofertelor și al încasărilor face dificilă monitorizarea și controlul. În același timp, piața hotelieră tradițională înregistrează venituri de circa 1,8 miliarde de euro anual, realizate de aproape 3.400 de firme, ceea ce indică o concurență acerbă între sistemele de închiriere.
În concluzie, fenomenul Airbnb devine tot mai important pentru economia locală și bugetul statului, dar necesită măsuri eficiente de fiscalizare și reglementare pentru a evita evaziunea și pentru a asigura o concurență corectă pe piața turistică.