Sursă: Zf.ro
România pierde anual 9 miliarde de euro din cauza fraudei de tip carusel, conform estimărilor Tax Institute, o sumă care depășește costul unor investiții majore în infrastructură, precum Autostrada Moldovei.
Citește și: Vânzările din comerț au scăzut cu aproape 6% în primele 7 luni ale anului
Potrivit vicepreședintei CFA România, Andreea Nica, peste 20% din munca din țară este evaluată ca nefiscalizată, ceea ce limitează semnificativ capacitatea statului de a colecta taxe și impozite. Fenomenul evaziunii nu afectează uniform mediul de afaceri, fiind practicat de o parte a antreprenorilor care își desfășoară activitatea corect, și de o altă categorie care decontează cheltuieli personale pe firmă și plătește salarii minime, completând veniturile în plic.
Impactul fraudei de tip carusel asupra economiei românești
Această practică distorsionează concurența și reduce artificial baza de impozitare, ceea ce duce la venituri bugetare mult sub media europeană de 40% din PIB. În plus, discuțiile publice se concentrează mai mult pe reducerea cheltuielilor bugetare decât pe creșterea colectării fiscale.
- România pierde anual 9 miliarde de euro din evaziune fiscală
- Peste 20% din munca evaluată ca nefiscalizată
- Costul Autostrăzii Moldovei este estimat la 6,4 miliarde de euro
- O parte a antreprenorilor plătesc salariul minim și completează veniturile în plic
- Veniturile bugetare sunt sub media europeană de 40% din PIB
Disfuncționalități în sectorul public și lupta împotriva evaziunii
Discuțiile actuale se axează pe reducerea cheltuielilor bugetare, nu pe creșterea colectării fiscale. În sectorul public, ajustările de personal au vizat mai ales angajații cu salarii mici, plecați din cauza remunerației insuficiente, nu posturile redundante.
Andreea Nica subliniază că, deși s-au făcut unele ajustări, în realitate, cei care părăsesc sistemul sunt cei nemulțumiți de salarii, nu cei care ocupă sinecuri sau posturi cu salarii mari. Astfel, potențialul de colectare fiscală rămâne mult sub nivelul real al economiei, iar problema principală continuă să fie suportabilitatea cheltuielilor bugetare.