Sursă: Hotnews.ro
Pe fondul temerilor legate de dependența digitală, Comisia Europeană intenționează să construiască șapte gigafabrici de inteligență artificială (AI) în Europa, cu scopul de a deveni independentă de furnizorii externi. Aceste centre de calcul urmează să fie operaționale până în 2028 și vor găzdui cipuri de ultimă generație pentru antrenarea modelelor avansate de AI.
Citește și: Vânzările din comerț au scăzut cu aproape 6% în primele 7 luni ale anului
Inițiativa face parte dintr-un plan amplu de a reduce dependența UE de tehnologia străină, în special de furnizorii de servicii cloud și cipuri. Gigafabricile vor fi specializate în procesarea a trilioane de puncte de date, în special pentru modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM-uri), care necesită resurse enorme de calcul.
Care sunt provocările financiare ale proiectului UE de AI?
Deși inițial s-a intenționat alocarea unui fond de 20 de miliarde de euro, lipsa fondurilor a determinat reducerea semnificativă a angajamentelor financiare. În prezent, Comisia Europeană va contribui cu aproximativ 5 miliarde de euro, iar restul de două treimi vor veni din sectorul privat și din bugetele naționale ale statelor membre.
- Inițial, fondul total era estimat la 30 de miliarde de euro
- Comisia va asigura doar o treime din investiție, adică aproximativ 10 miliarde de euro
- Restul va fi acoperit de sectorul privat și de contribuțiile naționale ale statelor membre
- 76 de consorții din industrie și cercetare și-au exprimat interesul pentru proiect
- Procesul de achiziții publice a fost împărțit în două faze, pentru a crește capacitatea treptat
Ce impact are această inițiativă asupra suveranității digitale a UE?
Construirea acestor gigafabrici reprezintă un efort de a recâștiga controlul asupra tehnologiei de ultimă generație și de a reduce dependența de tehnologiile externe, în special cele din SUA și China. În condițiile în care competiția globală pentru modele AI revoluționare se intensifică, Europa încearcă să își asigure propria infrastructură de calcul pentru a susține progresul economic și militar.
Cu toate acestea, dificultățile financiare pot întârzia sau chiar compromite realizarea acestui plan ambițios, punând sub semnul întrebării atingerea obiectivelor de autonomie digitală până în 2028.
Proiectul urmărește să devină un pilon esențial pentru dezvoltarea tehnologică a Europei, însă succesul depinde de capacitatea de a mobiliza fondurile necesare și de colaborarea între sectorul public și cel privat.