Sursă: Hotnews.ro
O centrală nucleară din Ungaria, situată la Paks, își reduce producția din cauza nivelului scăzut al Dunării, afectând aprovizionarea cu energie în regiune. În România, autoritățile monitorizează situația și iau măsuri pentru a evita întreruperile majore.
Citește și: Vânzările din comerț au scăzut cu aproape 6% în primele 7 luni ale anului
Prim-ministrul maghiar Peter Magyar a anunțat că, din cauza scăderii debitului Dunării, centrala de la Paks ar putea fi oprită joi sau vineri. În prezent, centrala funcționează la mai puțin de 50% din capacitate, fiind în proces de reducere a producției, după ce a început să reducă activitatea luni. Operatorul centralei a afirmat că oprirea completă va fi inevitabilă în următoarele 24-72 de ore.
Impactul reducerii producției nucleare în Ungaria și România
Reactorul de la Paks, cu patru reactoare de fabricație rusă, contribuie cu aproape jumătate din energia electrică a Ungariei. În condițiile în care nivelul apei Dunării a scăzut la un nivel fără precedent, alte țări europene, precum Franța, au fost nevoite să reducă producția nucleară din același motiv, pentru a asigura răcirea reactoarelor.
- Ungaria are o capacitate totală de 2 gigawați la Paks
- Producția a fost redusă de la capacitatea maximă
- Se analizează oprirea completă în următoarele 24-72 de ore
- România a închis temporar Reactorul 1 de la Cernavodă
- Se pregătește închiderea și celui de-al doilea reactor
- România compensează lipsa de energie internă prin importuri din Ungaria
Situația energetică și măsurile de urgență în România și Ungaria
Premierul maghiar a declarat că Ungaria dispune de o capacitate de import de 3.600-3.800 megawați, suficientă pentru acoperirea necesarului în cazul închiderii centralei de la Paks. În România, Nuclearelectrica a menținut funcționarea celui de-al doilea reactor, deși condițiile de răcire sunt critice, iar autoritățile române pregătesc un plan de urgență pentru limitarea consumului în sectorul industrial și pentru protejarea rețelei naționale.
Temperatura extrem de ridicată, cu 8,8 grade peste media normală, accentuează problemele legate de răcirea reactoarelor. Experții avertizează că schimbările climatice amplifică riscurile sezonier, iar dependența de importuri crește în contextul unei cereri în creștere pentru energie și utilizarea intensă a aparatelor de aer condiționat.
În concluzie, situația actuală evidențiază vulnerabilitatea sistemelor energetice din Europa în fața schimbărilor climatice și necesitatea unor măsuri strategice pentru diversificarea surselor de energie și gestionarea resurselor în condiții de secetă severă.