Calea ferată Simeria–Petroșani străbate Ținutul Momârlanilor, reprezentând un sector feroviar extrem de provocator în România.Aceasta a fost realizată în secolul al XIX-lea pentru a facilita transportul cărbunelui din Valea Jiului, având o istorie captivantă legată de munca a mii de muncitori italieni.
Peisajele montane deosebite, tunelurile săpate cu peste un secol în urmă și viaductele construite deasupra văilor adânci fac din călătoria prin zona Crivadia–Merișor–Bănița o experiență inedită.În sezonul de toamnă, pădurile îmbracă versanții în tonuri arămii, iar calea ferată se desfășoară printre munți, având un traseu conceput pentru a depăși obstacolele naturale dificile.
Citește și: Festivalul din Hunedoara atrage vizitatori cu preparate vânătorești și prezentări de șoimi
Un traseu ingenios și provocator
Trenul, provenind din zona Valea Streiului, se apropie de Cheile Crivadiei și își continuă drumul spre Merișor și Bănița, înainte de a se îndrepta către Valea Jiului.Merișorul este recunoscut ca „locul unde întoarce trenul”, datorită formei neobișnuite a traseului, care face o buclă mare și trece prin munte prin mai multe tuneluri.
Construcția căii ferate a fost o provocare uriașă în urmă cu aproximativ 160 de ani, având în vedere relieful accidentat și alunecările de teren.La inaugurarea liniei, presa ungară a relatat dificultățile întâmpinate de constructori, comparând proiectul cu celebra cale ferată Semmering din Austria.
În 1870, publicația Fővárosi Lapok a descris amploarea lucrărilor, menționând că inițial erau prevăzute doar trei tuneluri, dar din cauza condițiilor dificile, au fost construite încă șapte.Această linie ferată a devenit astfel un simbol al ingeniozității inginerești și al muncii asidue depuse de cei 4.500 de muncitori italieni.