În afara trupelor ruse, febra paratifoidă şi febra recurentă au fost pe urmele Marii Armate napoleoniene la retragerea acesteia din Rusia, în 1812, potrivit unui studiu realizat de Institutul Pasteur, relatează AFP.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii s-au interesat de dinţii militarilor din Marea Armată, găsiţi într-o groapă comună în Lituania.

În iunie 1812, Napolen se lansează în cucerirea Imperiului rus, la conducerea Marii sale Armate, o forţă monumentală de 800.000 de oameni, provenind din toate provinciile Imperiului francez şi statele aliate.

Şase luni mai târziu, doar câteva zeci de mii mai ajungeau la Vilnius, în Lituania, după o retragere infamantă.

În 2001, în cadrul unui proiect de urbanism la Vilnius, era descopiră o groapă în care se aflau aproape 3.000 de corpuri, identificate ca fiind militari ai Marii Armate, în cursul unei campanii de căutare condusă de către Michel Signoli de la Aix-Marseille...