Sursă: Hotnews.ro
Profesorul de geografie Răzvan Vișan, de la Liceul Privat Atlas, afirmă că subiectele de la Bacalaureat 2026, de azi, 2 iulie, au fost mai dificile decât cele din ultimii doi ani și decât cele de la simularea națională. În opinia sa, cerințele care necesitau explicații și argumentări au făcut diferența între un rezultat foarte bun și unul excelent.
Citește și: Studenții Universității din Petroșani primesc burse Erasmus+ pentru studii în Europa
El estimează că nivelul de dificultate a fost de aproximativ 8,5 din 10 și adaugă că elevii bine pregătiți puteau obține fără probleme note de până la 8. Totuși, cerințele pentru punctajele mari au fost mai solicitante, mai ales cele care cereau explicații și argumentări detaliate. În plus, exercițiile de tip E, care au un punctaj important, au fost mai complicate decât în anii anteriori.
Ce exerciții au făcut diferența la BAC 2026?
Profesorul explică că elevii au trebuit să argumenteze de ce în Munții Alpi apar lacuri glaciare, să explice de ce energia eoliană se produce în vestul Europei, precum și de ce în Finlanda energia solară are o pondere redusă. De asemenea, au fost solicitați să prezinte atât un avantaj, cât și un dezavantaj al utilizării transporturilor maritime.
- S-au cerut explicații despre formarea lacurilor glaciare în Munții Alpi
- S-au solicitat argumente pentru energia eoliană în vestul Europei
- S-au cerut explicații despre ponderea energiei solare în Finlanda
- S-au solicitat prezentări ale avantajelor și dezavantajelor transporturilor maritime
Ce impact vor avea rezultatele examenului?
Profesorul anticipează că rata de promovare va fi ridicată, estimând un procent de aproximativ 75% sau chiar mai mare. În același timp, numărul notelor de 10 va fi probabil mai mic decât în anii precedenți, din cauza cerințelor mai exigente care au făcut diferența între un rezultat foarte bun și unul excelent.
Subiectele de la Geografie au verificat atât cunoștințele despre geografia României și Europei, cât și capacitatea elevilor de a interpreta hărți, grafice și tabele statistice. La primul subiect, elevii au identificat state și orașe-capitală pe o hartă politică a Europei, iar la cel de-al doilea, au analizat o hartă a României, identificând orașe, râuri și unități de relief.
Rezultatele vor reflecta, astfel, atât pregătirea teoretică, cât și abilitățile practice de interpretare a datelor geografice, iar cerințele mai solicitante vor influența, cel mai probabil, și media notelor.