Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, a declarat sâmbătă că analiza necesarului real de paturi de spitalizare este un demers esențial și inevitabil, în contextul propunerii de reducere cu 20% a acestora în următorii trei ani. În cadrul unui comunicat remis presei, oficialul a subliniat că întrebarea nu este dacă trebuie să se reducă paturile, ci modul în care și unde se va face această ajustare.
În urma Hotărârii de Guvern privind numărul de paturi la nivel național, Ministerul Sănătății a propus această reducere, fiind vizate aproximativ 4.600 de paturi doar în acest an. Reprezentantul CNAS a explicat că unele spitale pot și doresc să reducă sute de paturi, însă sistemul actual a încurajat menținerea artificială a unui număr mare, influențată de sumele maximale contractate cu casele de asigurări.
El a adăugat că aceste sume rămân, în realitate, neabsorbite integral, ceea ce a dus la dezechilibre majore în sistem. În plus, a fost menționat un dezechilibru între schemele de personal supradimensionate în secții neperformante și deficitul în zonele cu activitate intensă.
Analiza necesarului de paturi și impactul asupra sistemului de sănătate
Horațiu-Remus Moldovan a solicitat caselor de asigurări și direcțiilor de sănătate publică (DSP) să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte. Reducerea trebuie să fie corelată cu activitatea reală și cu nevoile populației, pentru a evita dezechilibrele și a optimiza resursele.
- Analiza necesarului real de paturi pentru fiecare unitate medicală
- Corelarea reducerii cu activitatea și nevoile populației
- Identificarea paturilor neocupate și a celor utilizate frecvent
- Reducerea paturilor care distorsionează finanțarea sistemului
- Susținerea spitalelor în propunerile de contractare a paturilor de paliație
Situația de la Institutul Oncologic București și gestionarea fondurilor
Reprezentantul CNAS a clarificat că informațiile din spațiul public despre situația de la Institutul Oncologic București (IOB) nu reflectă realitatea. Potrivit datelor oficiale, la 31 martie, stocul de fonduri era de 811.020 lei, iar în aprilie, s-au solicitat și aprobat acte adiționale pentru acoperirea necesarului, în valoare totală de peste 25 de milioane de lei.
El a subliniat că problema nu este lipsa fondurilor, ci modul în care acestea sunt gestionate și organizate. Moldovan a afirmat că astfel de situații pot și trebuie evitate, iar schimbarea trebuie să fie de fond, inclusiv în modul de analiză și finanțare a spitalelor.
Potrivit oficialului, România are un deficit de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce afectează grav pacienții, care deseori trebuie să se descurce acasă, fără suport medical adecvat. În următorii trei ani, se intenționează reducerea cu 14.000 a paturilor de spital, pentru a ajusta sistemul la realitatea actuală.
Astfel, reducerea paturilor nu vizează pe cele utilizate efectiv, ci pe cele neocupate constant, ce distorsionează finanțarea. În același timp, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație, domeniu grav subdimensionat în România, pentru a asigura un suport medical adecvat pacienților.
Reforma sistemului de sănătate și ajustarea numărului de paturi reprezintă un pas important în modernizarea și eficientizarea serviciilor medicale din țară, însă implementarea trebuie făcută cu responsabilitate și în concordanță cu nevoile reale ale populației.