Sursă: Replicahd.ro
În timp ce în multe țări europene angajații lipsesc mai mult de la muncă din motive medicale, România are un nivel mai scăzut al zilelor de concediu medical compensate prin sistemul public. Această situație nu reflectă însă automat o populație mai sănătoasă, ci și diferențe în accesul la servicii și modul de funcționare al sistemului de protecție socială.
Citește și: Spitalul de Urgență Petroșani a fost dotat cu un RMN de ultimă generație
Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în anul 2024, au fost eliberate peste 3,2 milioane de certificate de concediu medical. În același an, fondul de asigurări a suportat peste 7,1 milioane de zile de prestații pentru persoane juridice și aproape 170.000 pentru persoane fizice. Specialiștii atrag atenția că aceste cifre nu pot fi interpretate ca indicator direct al stării de sănătate a populației, ci și ca rezultat al politicilor și accesului la servicii medicale.
De ce concediile medicale în România sunt mai scurte decât în Europa?
În țări precum Germania, Franța sau Țările de Jos, numărul de zile de absență pentru motive medicale este semnificativ mai mare. În Germania, angajații au avut în 2024 aproape 15 zile de concediu medical pe an, conform Destatis, sistemul fiind foarte bine organizat și oferind o protecție extinsă. În Franța, media a fost de peste 10 zile, iar în țări nordice precum Norvegia sau Suedia, numărul de zile este chiar mai ridicat, datorită accesului mai facil la servicii și politicilor active de prevenție.
- Diferențele în sistemele sociale și de sănătate
- Accesul mai facil la servicii medicale
- Investiții mai mari în prevenție
- Politici active de reintegrare a angajaților
- Protecție socială mai extinsă
Controversele recente din sistemul de concedii medicale din România
Modificările legislative din ultima perioadă au generat dezbateri aprinse. Autoritățile au urmărit reducerea cheltuielilor și controlul mai strict asupra acordării certificatelor, argumentând că sistemul trebuie protejat de abuzuri. Criticii au susținut însă că aceste măsuri pot afecta persoanele cu adevărat aflate în nevoie, iar unele categorii vulnerabile au beneficiat de ajustări și excepții.
Discuția reflectă o problemă mai largă: cum poate fi redusă risipa în sistemul public fără a penaliza pacienții care au nevoie de timp pentru tratament și recuperare. În plus, România continuă să aibă unul dintre cele mai slab finanțate sisteme de sănătate din Uniunea Europeană, ceea ce influențează și numărul de zile de concediu medical acordate.
Statisticile arată că, deși numărul de zile de concediu medical este redus, acest fapt nu indică neapărat o populație mai sănătoasă, ci și o posibilă reticență a angajaților de a se adresa medicului din cauza pierderii veniturilor sau a presiunii la locul de muncă.
Astfel, în ciuda cifrelor, realitatea din teren sugerează o situație complexă, în care sistemul de sănătate și de protecție socială trebuie reevaluate pentru a asigura un echilibru între control și drepturile pacienților.