Sursă: Zf.ro

Proprietatea intelectuală asupra creațiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale rămâne o zonă legislativă neclarificată, iar antreprenorii care folosesc astfel de instrumente în procesul de inovare se confruntă cu un vid juridic real, potrivit lui Paul Cosmovici, managing partner în cadrul firmei Cosmovici Intellectual.

Problema centrală vizează dreptul de autor: cine poate revendica legal o invenție atunci când aceasta este generată, parțial sau integral, de un algoritm. „Principala problemă este că noi generăm inovație cu mașina, cu un calculator și inovația respectivă, teoretic nu poate fi protejată de un om în numele lui. Deci nu am cum să pun mâna să spun ea mea e creația mea cât timp e o mașină. Legile nu ajută astăzi și cred că va fi un timp mai mult sau mai puțin previzibil, când se vor ajusta legile, să ne spună în ce condiții ce mi-a creat mașina e al meu, ca să pot apoi să cer bani pe el sau statul să vină să-mi ceară o parte de impozit sau parte din câștiguri pe ce a creat mașina”, explică expertul.

Legislația actuală și lacunele sale în domeniul AI

Cadrul legal de brevetare în România și în Uniunea Europeană pornește de la premisa că inventatorul este o persoană fizică, ceea ce lasă în afara protecției juridice creațiile atribuite unui sistem de inteligență artificială. Această lacună generează practici discutabile în procesul de depunere a cererilor de brevet, unde solicitantul nu are obligația de a declarat dacă invenția a fost produsă cu ajutorul unui algoritm.

• Fără mecanisme clare de verificare, declarația de inventare rămâne la latitudinea solicitantului
• Invențiile generate de algoritmi nu beneficiază de protecție legală automată
• Riscul de fraudă în procesul de brevetare crește semnificativ
• Legislația nu specifică condițiile în care o invenție creată de AI devine proprietate a unui individ

Impactul lacunelor legislative asupra inovării și fiscalității

Absentețele reglementări clare privind proprietatea intelectuală generată de inteligența artificială expun atât inventatorii, cât și autoritățile la o zonă de incertitudine juridică și fiscală. Aceasta poate avea implicații directe asupra modului în care vor fi taxate și protejate invențiile create cu ajutorul tehnologiei în viitor.

Specialiștii atrag atenția că lipsa unor reguli precise poate duce la dificultăți în stabilirea drepturilor de proprietate și în aplicarea impozitelor pe invențiile AI. În prezent, sistemul juridic nu recunoaște automat drepturile creatorilor de conținut generat de algoritmi, ceea ce poate afecta dezvoltarea inovării în domeniu.

Pentru alte știri, analize și informații din domeniul business și tehnologie, urmăriți Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels și pe Twitter.