Schimbarea de regim din Ungaria reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga Europă de Est, fiind un indicator al limitelor actualului model economic bazat pe creșterea numărului de locuri de muncă și de angajați.

Premierul Viktor Orban și guvernul său au reușit să implementeze o serie de promisiuni, precum atragerea investițiilor străine, dezvoltarea industriei și crearea de noi locuri de muncă, consolidând economia maghiară în ultimii ani.

Însă, în ultimii trei-patru ani, economia maghiară a întâmpinat blocaje majore, iar creșterea economică a încetinit considerabil. În plus, Orban a pierdut puterea, iar succesorul său, Peter Magyar, se confruntă cu provocări majore, inclusiv cu limitele structurale ale modelului actual.

De ce modelul economic bazat pe creștere a limitelor în Europa de Est

Unul dintre principalele motive ale stagnării economice în Ungaria este declinul demografic accentuat, combinat cu politici antiimigrație. Acestea au condus la o scădere rapidă a populației active, ceea ce face dificilă continuarea creșterii numărului de angajați.

• Numărul de angajați a crescut între 2010 și 2020 de la 3,8 milioane la 4,7 milioane
• Populația în vârstă de muncă scade rapid, iar populația totală începe să se reducă
• Vârsta de pensionare majorată a stabilizat populația activă, dar limitează creșterea forței de muncă
• Declinul demografic va accelera în următorii ani, cu un număr tot mai mare de pensionari

Necesitatea unui nou model de creștere în Europa de Est

Pentru a evita stagnarea, Ungaria și alte țări din regiune trebuie să adopte soluții inovatoare, să investească în tehnologie și în capitalul uman, în special în educație. În 2022, cheltuielile cu educația în România au fost de doar 2,9% din PIB, cea mai scăzută pondere din UE.

În comparație, Ungaria alocă 3,4%, iar Polonia 4,3%, aproape de media europeană, în timp ce Bulgaria, cea mai săracă economie a UE, cheltuiește 4,5%. Aceste diferențe evidențiază necesitatea de a investi mai mult în capitalul uman pentru a susține o creștere durabilă.

Recesiunea economică poate fi depășită, însă pentru o dezvoltare sustenabilă, țările trebuie să își reevalueze modelele de creștere și să pună accent pe inovare și educație, pentru a nu rămâne în urmă în competiția europeană.

Impactul schimbării de regim din Ungaria și limitele actualului model economic trebuie să fie un semnal clar pentru toate țările din Europa de Est, pentru a evita blocajele structurale și pentru a asigura o dezvoltare durabilă pe termen lung.